"El o urmari cu drag cum de-abia atingea treptele, apoi se duse in birou.Odaia era insufletita de o biblioteca bucsita de carti, cuprinzand un perete intreg.Alta, in dreptul ferestrei, se rotea pe un pivot.Biroul era mare, cu dosare, tomuri la perete si hartii razletite intr-o dezordine ce se vedea respectata. Fotolii adanci pe de o parte si de alta a unei mese, o lampa mare de bronz parca asteptau sa coboare stapanii si sa se aseze la lectura. Un imens divan turcesc [...] acoperit cu scoarte vechi, crea o atmosfera de liniste ganditoare odaii mari."
Cella Delavrancea-O vara ciudata